În această noapte, Fecioara a venit însoțită de Sfântul Gabriel. Ce-a spus Doamna se referă doar la persoana mea. Astăzi, Ea ca o Mamă iubitoare și educatoare mi s-a adresat într-un mod particular, ajutându-mă și sfătuindu-mă pe cale spirituală. Cât de răbdătoare este Doamna și adevărată mamă! Am mult pentru care să-i mulțumesc că m-a dedicat atât timp în această lucrare a Eia. Eu nu sunt nimic. Am doar păcatele mele și greșelile mele. Cine poate înțelege aceasta tendință maternă a Eia? Îngerul Gabriel a spus următoarea mesaj prin poruncă divină:
Când Dumnezeu vorbește, El dorește să fie auzit. Fiți ascultători și ascultați ce vrea Dumnezeu să vă spună!
La 29.03.2009
În această noapte, Doamna ne-a înconjurat cu pălăria ei protectoare. Am înțeles că pălăria Doamnei este sfântă pentru că o învelește pe Ea corp imaculat. Ea e plină de haruri, pentru că e plină de Sfântul Duh; prin aceasta ea e sfântă și tot ce atinge-a se sfințește prin prezența Eia, pentru că Dumnezeu este unit cu Ea și Ea este unită cu Dumnezeu în iubire adâncă. De aceea Fecioara ne-a spus în mesajul de astăzi că cu pălăria sa ne dăruiește atât de multe haruri și binecuvântări din cer.
Paace fiecărui dintre voi!
Copii dragi, Creatorul cerului și pământului vă cheamă la conversie. El, Domnul Pacea, vă cere o predare necondiționată și totală Lui. Iubiți pe Dumnezeu, copilașilor mei. El vă iubește și
El vă iubește și cu dragostea Sa dorește să vă aprindă. Știți cum să trăiți dragoste în familii voastre pentru ca acestea să merite mântuirea.
Dumnezeu îi iubește pe familiile. Dumnezeu le-i iubește pe familia voastră și vrea să le aibă o zi în ceruri. Eu le-i iubesc și această noapte cu pălăria mea le înconjură, cu pălăria mea le dăruiesc atât de multe haruri și binecuvântări din cer, pentru că pălăria mea este sfântă. Vă binecuvântez pe toți: în numele Tatălui, Fiului și Sfântului Duh. Amen!
În zilele următoare, Doamna nu a apărut uneori. Am înțeles că mă învăța să ofere acest sacrificiu lui Dumnezeu pentru conversia păcătoșilor. Am și înțeles că trebuie să nu m-ascund niciodată la această dar. Este o har care mi-o dăruiește Dumnezeu prin Fecioară. El mă învăța tot mai mult, anume, cum să folosesc acest dar pentru creșterea mea spirituală și a tuturor celor ce caută să asculte și trăiască mesajele Feciorii.
Mulți nu înțeleg această, chiar și confidenții răspândiți pe tot globul. Dumnezeu vrea ca cei care au primit un dar asemenea să recunoască că ce este mai important decât a vedea sau a auzi este trăirea mesajului, unitatea cu El prin dragostea Lui tot mai mult și în iubire pentru Sfânta Sa Biserică, punând un bun exemplu de viață de credință, rugăciune și predare.
Sf. Pavel ne învăța în prima epistolă către Corinteni 12:27-31: "Acum ești trupul lui Hristos, iar fiecărui membru i se cuvine locul său. Cei pe care Dumnezeu i-a stabilit în Biserică sunt mai întâi apostoli; apoi prooroci; treia parte o ocupă învățătorii... Apoi vin darurile de minuni, vindecări, ajutorare, conducere și cea a vorbirii limbilor diferite. Doriți-vă darurile cele mari." ...și mai departe ne va spune în 1Cor 13:8-10: "Dragostea nu se va nimeri niciodată. Dar proorociile vor dispărea, limbile vor înceta și cunoașterea va dispară. Căci cunoștința noastră este limitată, iar profetia e limitată. Dar când va veni perfectul, ceea ce este limitat se va nimeri."
Sf. Pavel le învăță pe toți cei care se numesc confidenți să nu m-ascund de darurile lor, căci totul se va nimeri, doar dragostea rămâne. Un confidant nu poate lua în mâini darul său și a crede-se mai bun decât ceilalți. Și eu spun chiar mai mult: un confidant nu trebuie să vrea să fie mai mare decît pe cei pe care Dumnezeu i-a ales și-i pus în primele locuri, căci Sf. Pavel ne explică clar că fiecare membru al trupului este la locul său unde l-a pus Dumnezeu. Trebuie să înțelegem asta: unde Dumnezeu i-a pus pe ei. Dacă un confidant nu e în primul loc, deoarece acesta aparține doar apostolilor, adică ministrilor lui Dumnezeu, Papăului, Cardinalilor, Episcopilor și Preoților, atunci de ce vrea să fie acolo unde nu ar trebui? Locul al doilea este rezervat proorocilor, ne spune Sf. Pavel, nu primul. Și așa succesiv locurile celor care pretind a avea diverse daruri pe care le menționează în epistolă.
Prin urmare, un confidant nu poate dori să fie un consacrat al lui Dumnezeu sau să ia locul său, dacă Dumnezeu nu l-a chemat și consagrat pentru acest minister în Biserica Sa Sfântă pentru a ocupa primul loc, ci trebuie să fie pe locul său potrivit, cel de-al doilea. El ne predică mai departe că ar trebui să aspirăm la cele mai mari daruri vorbind despre caritate: adevăratul dar și adevărata cale spre sfințire pentru mulți, care nu se va încheia niciodată și care este cea mai mare dintre toate.
Cei care aibă dragoste cunosc pe Dumnezeu așa cum El este. Toată creșterea spirituală este într-unirea cu iubirea Divină a lui Dumnezeu. Această iubire ne va purifica tot mai mult în flacările sale sfinte, arzând sufletul nostru și învățându-ne să trăim așa cum ne spune Sfântul Pavel în 1Cor13:4-7: "Caritatea este răbdătoare, caritatea este bunicioasă. Nu este invidioasă. Caritatea nu se mândrește. Nu este trufășească. Nici scandaloasă. Nu caută propriile sale interese, nu se mânie, nu ține minuni. Nu se bucură de nelegiuire, ci se bucură de adevărul. Scuzează totul, crede totul, speră totul, suferă totul." Aici este cum măsurăm unirea noastră cu Dumnezeu și sfințirea personală unită Cu El, dacă trăim adevărat ce ne spune Sfântul Pavel în scrisoarea sa către Corinteni.