Seara, Maica Domnului a apărut la ora obișnuită și mi-a dat acest mesaj:
Copii mei, cât de fericiți sunt să vă vad rugându-vă. Rugați-vă mai mult. Familia care se roagă unită, rămâne unită Inimii Mele Imaculate și Inimii Sfinte a Fiului Mein Isus. Să vă rugați întotdeauna împreună.
Paacea lui Iisus pentru toți voi! Vă binecuvântez: în numele Tatălui, al Fiu și al Sfântului Spirit. Amen Până la urmă!
Maica Domnului a apărut foarte fericită. A apărut acompaniată de fratele meu Quirino. El ținea mâna dreaptă a Maicii Domnului. A apărut exact ca Maica Domnului Harurilor. Ea răspândea lumini din mânile sale peste toți noi.
Apoi, doi Îngeri au coborât de la Ceruri. Unul s-a așezat la dreapta Maicii Domnului și celălalt la stânga. Era Sfântul Mihail și Sfântul Gabriel. Am cerut lui Sfântul Mihail să ne protejeze și ne binecuvânteze, iar el a ridicat mâna cu o sabie care a trecut peste noi. Apoi am cerut lui Sfântul Gabriel să ne binecuvânteze, iar el a ridicat mânăle și s-a rugat pentru noi.
Curând după aceea, am văzut Maica Domnului care era în purgatoriu salvându-i pe suflete. Maica Domnului întindea mâinile către sufletele din purgatoriu și ele se ridicau spre Ceruri. Ele erau salvate de rugăciunile noastre. Aceste suflete au apărut apoi alături de noi, rugându-se împreună cu noi. Fecioara mi-a spus:
Fratele tău trimit sărutări și te dorește, dar nu dorința de a fi depărtat de tine, pentru că el a fost întotdeauna aproape de tine, ci dorința de o zi să te vadă lângă el în Ceruri.
Când Maica Domnului m-a arătat purgatoriul, l-am văzut ca un loc cenușiu și întunecos, destul de sumbru. Acolo este și o foc purificatoare. Sufletele suferă din anxietate că vor fi odată în prezența lui Dumnezeu și să-L vadă pe Față. Maica Domnului m-a făcut să văd trei tipuri de purgatoriu. Unul mai aproape de cer, altul mai aproape de mijloc, iar cel mare, care este cel mai urât din toate. În acesta din urmă, sufletele suferă mai mult și vor să părăsească, nu pentru că vor a fi cu Dumnezeu, ci pentru că nu vor să sufere acelea teribile pedepși. Nu am văzut prea mare diferență între acest purgatoriu și iadul. Acolo erau multe moduri diferite de purificare. Maica Domnului mi-a explicat spunând:
Cel mai mic suferință în acest purgatoriu este ca cele mai mari sufletelor de durere din lume care vă întâmplă toți odată, totodată. Acesta este purgatoriul unde sufletele suferă cel mai mult și tu și frații tăi, cu rugăciunile voastre sunteți cei care le puteți ajuta să se elibereze din acest loc de mare durere și purificare.
Când te rogi pentru sufletele din purgatoriu și spui rugăciunea pe care t-am învățat-o la Fatima : O meu Iisuse, eliberez-ne de focurile iadului, du-te toate sufletele în raiul și ajută mai ales celor care au nevoie cel mai mult de mila Ta , le ajuti pe aceste suflete cele mai uitate și părăsite să se elibereze din acest loc teribil de chin.
Învăță fraților tăi să se roage pentru sufletele din purgatoriu, în special celor care au nevoie cel mai mult de mila divină. Ajută aceste suflete să ajungă cât mai repede posibil la gloria cerului, să le ajuti cu intercesia lor înaintea Tronului Fiului meu Iisuse și pentru mântuirea veșnică a mulțimii de suflete.
În purgatoriu te ajută mult cu rugăciunile și suferințele lor, cerând mântuirea ta și sfințirea, dar când merg în rai și contemplează pe Dumnezeu și intercedează înaintea Tronului Divin al Lui, puterea de intercesie a lor va fi chiar mai mare și perfectă. Eliberă-le lui Dumnezeu având milă de ele, rugându-te pentru ele, și Dumnezeu va avea și el milă de tine și nu te va părăsi niciodată.
Astfel putem înțelege cum ne predică Biserica când învățăm în catehism lucrările spirituale ale milostivii care ne spune: roagă-te la Dumnezeu pentru cei vii și morți. Nu trebuie să oprim rugaciunea pentru morții, ci trebui să adâncim dragostea noastră pentru ei. Arătăm că iubim adevăratul vecin practicând lucrările de milostivie pentru a-l ajuta în nevoile sale corporeale și spirituale. "Cine spune că îl iubește pe Dumnezeu, dar nu-i iubește pe vecinii săi este mincinos." "Nu să iubim cu vorba sau limba, ci prin faptă și adevăr." (1Jn 3:18)