sâmbătă, 27 decembrie 2014

Mesaj de la Fecioara Maria Regina Pacei către Edson Glauber

Maica Preacuvântată a venit astăzi însoțită de mulți Îngeri din cer. Ne-a privit cu dragoste și privirea ei, o privire puternică de iubire, s-a fixat asupra noastră ca semn de protecție, binecuvântare și har. A transmis următorul mesaj:

Pace fie cu voi!

Copii mei, Dumnezeu vă iubește și eu vă iubesc de asemenea, așa că vin din cer să vă primesc în Inima Mea Maternală și să vă acord grațiile care v-a ajuta să fiți toți ai Domnului.

Nu reculați pe calea conversiunii voastre. Hotărâți-vă pentru regatul cerurilor și nu veți regreta. Dumnezeu v-a da lumina Sa și binecuvântarea Sa și va revela iubirea Lui adâncă celor care Îl caută cu inimă sinceră și cu credință.

Nimic nu se pierde! Nu vă înfricoșați. Dumnezeu este Totorul și înaintea Lui puternicii acestei lumi vor cădea și niciodată nu se vor ridica, pentru că prin intercesia mea El va ridica și va exalta cei mai părăsiți și uitați copii mei mici.

Rugați-vă, rugați-vă să grăbiți vremele noi ale harurilor mari asupra toată omenirea, când Sfântul Duh va veni puternic din nou în lume, pentru a renova toate lucrurile cu suflul Divin.

Luați mesajele mele în inimi și viețile voastre vor schimba zilnic, pentru că harul lui Dumnezeu va lucra în toată ființa voastră. Mulțumesc pentru prezența dvs. aici pe acest loc binecuvântat de Mama dvs. Cerescă. Intoarceți-vă acasă cu pacea lui Dumnezeu. Vă binecuvântez pe toți: în numele Tatălui, Fiului și Sfântului Duh. Amen!

Astăzi, când am privit-o pe Fecioara Maria, am înțeles prin chipul ei cât de mult a făcut deja pentru noi, cu atâtea haruri pe care ni le-a dat și atât de multe binecuvântări. M-a făcut să înțeleg două realități ale stărilor sufletului: prima este că mulți dintre noi suntem plini de aceste haruri și binecuvântări, suntem, după cum spunem noi, aproape de a exploda cu atât de multe haruri pe care ni le-a dat ea, dar facem un uz rău din ele, pentru că nu credem destul, pentru că avem puțină credință sau îndoiam când vin încercările vieții. A doua este atunci când sufletul nostru este prea fragil și atașat de lume și cadem în păcat: păcatul ne face să pierdem atât de multe din aceste haruri, pentru că pare ca ar fi făcut în sufletele noastre mai mulți găuri și crăpături unde se scurg acest haruri din noi, pentru că le respingem, pentru că decidem mai mult pentru lucrurile și plăcerile lumii decât pentru Dumnezeu și operele cerului. Pentru a fi în harul lui Dumnezeu și a primi aceste haruri pe care ne-le dă cerul trebuie să avem credință, un inimă umilă, detașată și să fim supuși voinței Domnului. Zaharia a primit o vizită de la Domnul, printr-un înger, dar a pierdut o mare har pe care l-a avut ca om de credință și exemplu, pentru că s-a îndoiat de ce i se anunțase; Fecioara Maria a primit prezența Domnului, printr-un înger, dar a crezut fără să se îndoiască niciodată și a devenit Mama Mântuitorului și a umanității. A crezut, pentru că era plină de haruri, pentru că trăia viața ei zilnic în prezența Domnului, depărtându-se de ocazii de păcat. Chiar dacă a fost concepută fără păcat, nu s-a lăsat să se oprime pe calea perfecțiunii, ci fiecare zi creștea tot mai mult în uniune cu Dumnezeu prin umilință, supunere și nevinovătate înainte de ochii lui sfinți, iubindu-l și slujindul adânc.